Seminee

In functie de combustibilul folosit semineele se impart in doua grupe.

  • seminee pe gaze
  • seminee pe lemne

Pentru a instala un semineu este necesar un cos de evacuare a gazelor arse. La semineele pe gaze, daca peretele pe care este instalat semineul da afara se poate instala un focar cu tiraj fortat care nu necesita cos de fum.

La semineele pe lemne, cosul de fum este foarte important. De multe ori am gasit cosul gresit instalat si pentru montarea semineului s-au facut niste compromisuri care ar fi putut fi evitate fara nici un fel de problema. Unii beneficiari m-au contactat inca din faza de proiect a casei si nu au avut decat de castigat. Exista intotdeauna solutii pentru amplasarea cosului, iar experienta isi spune de fiecare data cuvantul.

Semineele pe lemne pot fi cu foc deschis si cu focar (arzator) din fonta sau din otel.

La semineele cu foc deschis exista un raport intre deschiderea semineului, diametrul cosului si inaltimea lui. Daca nu se respecta aceste reguli de baza veti contacta diferite firme sa va vanda o usa (o incercare disperata de a iesi dintr-o situatie neplacuta care de cele mai multe ori nu poate fi rezolvata) ca sa nu va iasa fum in casa. Evitati sa va faceti un semineu din caramida refractara, folosind ca liant pamant sau mortar. Nu faceti decat sa va instalati un mastodont in casa care nu va da niciodata rezultate.

Scurt istoric despre seminee

Semineul s-a construit la inceput in Imperiul Roman fiind un privilegiu al clasei bogate. Semineele erau confectionate din piatra naturala care din cauza temperaturilor inalte trebuiau schimbate foarte des. Dupa aparitia turnarii fierului, s-a produs o schimbare in tehnica constructiei semineului. Au aparut placile pentru semineu care erau montate in spate ca sa protejeze peretele. Designul acestor placi a fost perfectionat constant. Astazi se gasesc o multitudine de modele cu o tematica diversa cum ar fi motive mitologice, istorice, florale etc. In mod normal un semineu cu foc deschis ar trebui sa cuprinda o astfel de placa.

Unul din cei mai vechi constructori de seminee este considerat Vincenzo Scammozzi (1552 - 1616). El este cel care a descris trei tipuri de semineuri:

  • Semineul montat integral in perete (camino romano);
  • Semineul pe jumatate montat in perete (camino a mezzo padigliante);
  • Semineul deschis care este montat in fata peretului (a padiglione).

Unul din cei mai cunoscuti fauritori de placi pentru semineuri a fost Philipp Soldon, care lucra la manastirea Haina si care a fost recunoscut ca un maestru al placilor de semineu. Cea mai cunoscuta se numea "Das jungste Gericht" si avea dimensiunile de 60 x 60 cm. In Franta, placile de semineu se numeau "Contrefeu", iar in Anglia poarta denumirea de "Fireback".

In 1620, maestrul francez Louis Savot a dezvoltat un nou concept: circulatia aerului cald in interiorul semineului - principiu care se foloseste si astazi. In 1813, Brochet in Paris a patentat un nou tip de semineu in care erau montate trei tuburi care conducea aerul cald in camere.

In Palatul Mogosoaia construit de Constantin Brancoveanu, puteti admira niste seminee superbe, functionale. Marimea lor este apreciabila, iar frumusetea si iscusinta cu care au fost construite te lasa mut de uimire. Astazi semineele se fac din orice material pe care il ai la indemana: piatra de rau, piatra de munte, calcar, marmura, granit, caramida, lemn, rigips ignifug etc.